- împroprietãríre
- s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. împroprietãrírii; pl. împroprietãríri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
împroprietărire — ÎMPROPRIETĂRÍRE, împroprietăriri, s.f. Acţiunea de a împroprietări şi rezultatul ei. [pr.: pri e ] – v. împroprietări. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Împroprietărire ≠ expropiere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
expropiere — ≠ împroprietărire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … Dicționar Român
nadel — NADÉL, nadeluri, s.n. (Rusism înv.) Pământul cu care au fost împroprietăriţi ţăranii în 1864; loc de împroprietărire. ♦ Porţiune de pământ aparţinând bisericii unui sat şi exploatată de preot. – Rus nadel. Trimis de gall, 13.04.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
pământire — pământíre, pământíri, s.f. (reg.) parcelă de pământ dată ţăranilor la împroprietărire. Trimis de blaurb, 30.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român